Analiză · Marea Neagră, octombrie 2026 · Partea 1 din 4. Text documentat până la 6 octombrie 2026, ora 13:55 (ora României); bilanțurile și atribuirea incidentelor reflectă informațiile disponibile la acel moment.
Trei nave atacate în două zile, o navă abandonată în derivă: Marea Neagră, 4–6 octombrie 2026
Marea Neagră are, oficial, o navă-fantomă. Se numește Emil. A fost lovită de o dronă în regiunea Odesa pe 5 august, a luat foc, i-au cedat sistemele, echipajul a abandonat-o și de atunci plutește singură, dusă de curenți, prin zona economică exclusivă a României, spre cea a Bulgariei. Duminică, 4 octombrie, două elicoptere Cougar și specialiști ai marinei bulgare au găsit-o la 40 de mile marine est de Capul Shabla, fără nimeni la bord. Marina de la Varna a emis un aviz pentru navigatori: navă fără control, fără echipaj. Două luni de derivă printr-una dintre cele mai supravegheate mări de pe planetă. Aceasta este fotografia de context.
Luni, 5 octombrie, a venit fotografia de prim-plan. Royad Mammadov, cargou sub pavilion Saint Kitts și Nevis, deținut de o firmă turcească, ieșit din portul Ismail cu porumb pentru Ravenna, a fost lovit în zona noastră economică exclusivă, la vreo 9 mile marine de platforma Pescăruș și la vreo 20 de mile de țărm. A luat foc, a plutit în derivă, s-a scufundat. Doi morți, între ei căpitanul. Trei răniți, între 22 și 50 de ani, duși cu elicopterul la Constanța. Unsprezece oameni salvați de nave și elicoptere românești. Unul dat dispărut și căutat în continuare. Echipaj din Azerbaidjan și India, spune Zelenski, care a acuzat Rusia de o lovitură cu două drone asupra unei nave civile în ape neutre. Liderul sindicatului navigatorilor, Adrian Mihalcioiu, spune că au fost drone aeriene și navale. Autoritățile române, la ora închiderii acestui text, 6 octombrie, 13:55, nu au numit public un vinovat.
Marți dimineață, 6 octombrie, a venit a treia lovitură, la aproximativ 70 de mile marine (circa 130 de kilometri) de Byala, în zona economică exclusivă a Bulgariei: două nave comerciale lovite de drone. Alfa Watan, sub pavilion Togo, s-a scufundat. Able, cealaltă, a ars, și toți cei 18 oameni de la bord au fost recuperați de Dioscuria, o navă de pasageri bulgărească aflată în zonă. Doi marinari grav răniți au ajuns la Varna. Elicoptere de la Krumovo și un Su-25 caută supraviețuitori. Premierul Rumen Radev a convocat de urgență patru ministere, Președinția și serviciile și a vorbit despre o încălcare inacceptabilă a dreptului internațional. Presa bulgară scrie, citând surse proprii, că dronele erau rusești. Oficial, originea atacului este încă în anchetă.
Trei nave atacate în două zile, o navă-fantomă în plus pe hartă. Dronele nu citesc pavilioane; cei care le programează citesc hărțile cu mare atenție. Porumbul are doar o destinație și o poliță de asigurare. Știrile spun ce a ars și cine a fost salvat. Analiza încearcă să explice miza, păstrând distincte acuzațiile și concluziile anchetelor.
Anul în care Rusia a strâns Marea Neagră ca un nod: cronologia 2026, de la Odesa la Sulina
Nimic din ce s-a întâmplat între 4 și 6 octombrie nu a început în octombrie. În iunie, o dronă navală ucraineană scăpată de sub control a explodat în portul Constanța, iar autoritățile au spus atunci un lucru pe care merită să-l ținem minte: radarele obișnuite nu văd acest tip de dronă. Iulie a fost luna în care marea s-a închis. Dronele ucrainene au lovit flota din umbră în Marea Neagră și în Azov; loviturile rusești asupra porturilor și navelor din regiunea Odesa au atins, numai în iulie, 57 de nave comerciale, scrie Foreign Policy. Din jurul lui 20 iulie, niciun cargou străin nu a mai intrat în porturile din regiunea Odesa, iar pe 23 iulie Kievul a anunțat că, pentru prima dată din 2023, coridorul maritim este gol. Rusia a reluat astfel blocada din 2022 prin alte mijloace: atunci cu nave de război și mine, acum cu drone și cu polițele de asigurare ale altora. Maersk a deviat marfă spre România. Pe 21 iulie, Gas Lisbon, un tanc de GPL pe ruta Alexandria–Reni, a fost lovit la vreo 20 de mile de țărmul românesc: trei răniți.
În august, Yasar și Nadejda, nave deținute de turci, au fost lovite la 20 de mile de Novorossiysk, după ce plecaseră din portul rusesc, iar Hakan Fidan a cerut un moratoriu reciproc asupra atacurilor pe nave comerciale, cu observația că întâi erau lovite porturile și navele de război, iar acum toate navele comerciale, fără discriminare. 5 august: Emil, lovită lângă Odesa, abandonată; începe deriva. 20 august: două F-16 românești distrug o dronă navală lângă Neptun Deep. 27 august: Progress IV, plecată din Reni, scufundată la 20 de mile de Sfântu Gheorghe; 12 oameni salvați pe valuri de 2,5 metri. 16 septembrie: Joint War Committee de la Londra extinde zona de risc de război peste aproape toată Marea Neagră. 28 septembrie: ministrul Apărării, Radu Miruță, numără 49 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României de la începutul războiului, 30 numai în 2026.
Compania de risc maritim Ambrey a publicat în septembrie cifra care spune tot: numărul obiectelor de război găsite în Marea Neagră s-a dublat în șase luni, cel puțin o treime conțineau muniție activă, iar creșterea se concentrează în apele României, Bulgariei și Turciei. Marea s-a strâns lună de lună, ca un nod.
